NATO va fi intotdeuna o masina militara straina - spune intr-un interviu acordat publicatiei Dziennik, Dmitri Rogozin, reprezentant permanent al Rusiei la NATO. La intrebarea, de ce Rusia nu vrea ca Ucraina sa intre in NATO, el raspunde: "Nimanui nu-i place cand tot mai aproape de casa lui se apropie tancuri si avioane straine".

Dmitri Rogozin, reprezentant permanent al Rusiei la NATO

Reporter: De ce Rusia se teme asa de tare de extinderea NATO?
Dmitri Rogozin: Rusia nu va fi niciodata parte a Aliantei, pentru ca exista in ea state care nu ne vad ca aliat politico-militar. Deci NATO va fi intotdeuna o masina militara straina. Apropierea ei de granitele noastre este o amenintare permanenta. Nimanui nu-i place cand tot mai aproape de casa sa sosesc tancuri si avioane straine. Ne dam seama ca astazi potentialul militar al Rusiei este mult inferior celui al SUA si NATO. Cand a intrat Polonia in Alianta nu am fost de asemenea incantati, dar nu a fost o reactie dura. De data aceasta atingem un punct critic, linia rosie, fiindca Alianta vine chiar la granita noastra. Politicienii pot vorbi de valori, liberalism, democratie, dar astea sunt numai vorbe. NATO este o organizatie militara si nu declaratiile conteaza, ci potentialele militare.

Reporter: Ucraina si Georgia sunt state independente. De ce se opune Rusia, daca ele vor sa intre in NATO?
Dmitri Rogozin: Problema este ca nu statele respective vor acest lucru, ci numai conducerile lor. Cand Polonia a intrat in NATO, opinia publica era pentru. In Ucraina situatia este alta, peste 60% din populatie este impotriva. Si puterea de acolo nu vrea sa tina seama de acest lucru. In Georgia, Saakasvili vrea sa foloseasca NATO pentru rezolvarea problemelor sale interne. In cazul unui conflict in Abhazia si Osetia de Sud, NATO va trimite acolo soldatii sai, unde se afla deja fortele ruse de pace. Si relatiile dintre Rusia si NATO vor ajunge la absurd. Cream mecanisme speciale, intelegeri reciproce, exista Consiliul NATO - Rusia, menevre comune si in cele din urma soldatii nostri si americanii se vor gasi fata in fata cu degetul pe tragaci. De aceea, si Vladimir Putin, si Serghei Lavrov au spus ca in cazul luarii deciziei de primire a Ucrainei si Georgiei, acest lucru va dauna foarte mult relatiilor dintre Rusia si NATO. Si ei stiu ce spun.

Reporter: Stiu si cand ameninta cu orientarea rachetelor spre alte state? Putin a spus ca daca Ucraina va intra in NATO, Rusia va orienta rachetele spre ea.
Dmitri Rogozin: Daca Ucraina va intra in NATO, ea va obtine acces in Comitetul de Planificare Nucleara al NATO, care se ocupa cu alegerea tintelor si codificarea rachetelor strategice. Ucrainenii se vor afla in Statul Major si isi vor alege ca tinta Petersburgul, Moscova sau Voronejul. Ce vom face noi? Vom face acelasi lucru. Si tocmai in aceasta va consta catastrofa istorica dintre Rusia si Ucraina. Ne putem certa in diverse moduri, dar in momentul in care vom incepe sa orientam rachetele unii spre altii, asta este deja o catastrofa. Cuvintele lui Putin a avut caracter de avertisment sincer. El previne ca Rusia va fi obligata sa se comporte intr-un fel sau altul. Si toti spun: ce retorica agresiva. Or, este o corectitudine elementara, total diferita de cea care spune ca scutul antiracheta va servi ca aparare in fata unui atac din Iran. Polonia este o tara la Marea Baltica si banuiesc ca polonezii nu cred ca vor intercepta rachete iraniene. America va fi protejata in dauna voastra, caci chiar daca rachetele vor fi lovite, ele vor cadea undeva si nu vor cadea deasupra Americii, ci deasupra Europei, poate chiar a Poloniei.

Reporter: In loc sa amenintati cu rachetele, nu este mai bine sa propuneti ceva constructiv?
Dmitri Rogozin: Am facut acest lucru. Am vrut sa ne alaturam scutului si sa construim impreuna un sistem de securitate. Condoleezza Rice si Robert Gates ne-au adus noi propuneri, din care reiese: vom construi oricum scutul, impotrivirea voastra nu are sens. Americanii spun ca rachetele nu vor fi in silozuri, iar radarul va fi conectat abia in momentul aparitiei unui pericol real cu rachete din partea Iranului. Este acest pericol real, nimeni nu stie. Rachetele nu sunt astazi in silozuri, dar maine pot fi. Radarul este deconectat? Poate fi conectat foarte usor. Iar raza lui de actiune este asa de mare incat acopera toata partea europeana a Rusiei. Ce ar trebui sa facem pentru a avea grija de propria noastra securitate? Sa-i rugam pe americani sa nu construisca scutul?

Reporter: Ce va face Rusia in acest caz?

Dmitri Rogozin: Vom iesi din acordurile care ne impiedica sa dam un raspuns simetric. Va trebui sa procedam asa, din moment ce se incearca neutralizarea Rusiei si suntem impiedicati sa reactionam la un atac nuclear. Este vorba, printre altele, de acordul privind reducerea rachetelor cu raza mica si medie. Cu ajutorul lor ne putem asigura partial. Vorbesc acum onest ca militar, iar militarii nu au sentimente.

Reporter: Prin comportamentul ei Rusia nu trezeste incredere, nu face decat sa intareasca Occidentul in convingerea ca nu este un stat previzibil.
Dmitri Rogozin: Cand a aparut retorica noastra? Abia atunci cand voi ati luat toate deciziile ce lovesc in securitatea noastra. Retorica noastra agresiva este un raspuns la masurile ostile din partea voastra. Situatia se prezinta in felul urmator: merge omul cu autobuzul, cand deodata este lovit in cap cu o bata de baseball. Se intoarce si incepe sa ghiceasca cine l-a atacat. Iar celalalt arata spre el cu degetul si spune ca recurge la o retorica agresiva.

Reporter: In afara acestei retorici are Moscova vreo idee concreta pentru a contracara extinderea NATO si construirea scutului?
Dmitri Rogozin: Vom tinde spre un raspuns adecvat la amenintarea pe care sistemul american o va prezenta pentru noi. Despre una din posibilitati - iesirea din tratatul privind rachetele cu raza mica si medie - am amintit deja. Nu stiu daca aceasta decizie va fi luata. Foarte posibil sa fie luata. In ceea ce priveste extinderea NATO, sa vedem ce se va intampla la Bucuresti. Daca Ucraina si Georgia nu vor fi primite in MAP, vom avea ceva timp pentru gandirea viitoarei strategii. Daca se va constata ca nu este decat o pauza ce tine seama de alegerile din Rusia, dupa care ideea va reveni, atunci va trebui sa luam masuri concrete.

Reporter: Se stie ce fel de masuri? Din gura expertilor rusi au putut fi auzite cele mai diferite amenintari, incepand cu revizuirea granitelor, pretentii teritoriale fata de Crimeea si majorarea pretului la gaze.
Dmitri Rogozin: Pentru prima data aud asa-ceva. Imediat dupa summitul NATO, in Rusia va avea loc o sedinta cu usile inchise a Consiliului de Securitate dedicata relatiilor cu Alianta si masurilor noastre viitoare. In ciuda faptului ca am o reputatie de uliu, in comparatie cu alte persoane din acest organism sunt un porumbel bland. Eu incerc sa inteleg NATO si consider ca ar trebui sa dezvoltam relatiile noastre reciproce. Exista insa oameni care gandesc cu totul altfel. Sunt oameni care ocupa functii foarte inalte in stat. De aceea deciziile lor ar putea fi foarte radicale.

Reporter: In opinia dumneavoastra, exista sanse ca Ucraina si Georgia sa fie cuprinse in MAP la Bucuresti?
Dmitri Rogozin: Nu cred. Din cate cunosc eu NATO si oamenii care lucreaza acolo, mi se pare putin probabil sa ia o astfel de decizie. Americanii tin foarte mult la acest lucru, dar Bush va pleca curand si nu-si va asuma raspunderea pentru consecintele unei astfel de decizii. Se vor confrunta cu ele cei care raman. De aceea cred ca nu va fi niciun MAP.

Reporter: Si daca totusi va fi?
Dmitri Rogozin: Vom prezenta si noi o foaie de parcurs - in directia Chinei.

Reporter: La ce va ganditi concret?
Dmitri Rogozin: Marile puteri nu intra in alianta, le formeaza. Vom forma o noua alianta.

Reporter: Cu China?
Dmitri Rogozin: Nu stiu. Vom vedea.

Reporter: Nu credeti ca o astfel de alianta ar fi putin riscanta?
Dmitri Rogozin: Este greu, dar ce sa facem?

Sursa: DZIENNIK preluat de Rador